Reciclarea

972

Ce este reciclarea?

DE CE SĂ RECICLĂM?

Reciclarea nu presupune eforturi suplimentare semnificative Faţă de alte metode ecologice, reciclarea este cea care presupune cel mai mic efort din partea consumatorilor. Deşeurile menajere trebuie sortate înainte de a le arunca în containere separate pe tipul de deşeu acceptat (plastic, sticlă, hârtie etc). Deci pentru consumatorul de rând reciclarea presupune doar puţină atenţie la sortarea deşeurilor. Beneficii economice ale reciclării Pe lângă beneficiile pe care le are reciclarea asupra planetei există ăi beneficii de natură economică:

• Programele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine decât colectarea, depozitarea sau incinerarea deşeurilor;

• Cu cât se reciclează mai mult cu atât scad şi costurile;

• Reciclarea ajută la scăderea costurilor în gospodăriile unde rulează programe de colectare a deşeurilor plătite în funcţie de cantitatea şi tipul lor;

• Reciclarea creează locuri de muncă;

• Reciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclare fiind acoperit de economiile realizate.

• Beneficiile reciclării supra mediului înconjurător:

• Reciclarea reduce cantitatea de deşeuri ce trebuie depozitată în gropi de gunoi sau incinerată;

• Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci;

• Energia pe care o recuperăm când reciclăm un pahar de sticlă poate alimenta un bec pentru patru ore;

• Reciclarea reduce numărul de agenţi poluanţi din aer şi apă;

• Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de emisii de CO2 realizată prin extragerea şi prelucrarea minereurilor;

• Se foloseşte cu 95% mai puţină energie pentru reciclarea aluminiului faţă de cea necesară producerii din materii prime (60% în cazul oţelului, 40% în cazul hârtiei, 70% pentru plastic şi 40% pentru sticlă);

• În America, o dată de reciclare de 30% ar fi echivalentă cu a scoate 25 de milioane de maşini de pe străzi;

• Reciclarea ajută la conservarea resurselor naturale precum lemn, apă şi minereuri;

• Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a biodiversităţii şi previne eroziunea solului.

Reciclarea ambalajelor

I. HÂRTIA

Reciclarea hârtiei reprezintă valorificarea hârtiilor care urmau a fi aruncate la coşul de gunoi sau se considerau deşeuri, în scopul combaterii poluării şi economisirii de materii prime şi energie.

Reciclarea este de o mare importanţă, deoarece :

– 1 tonă de hârtie reciclată este echivalentă cu pasta produsă de 17 copaci;

– pentru reciclarea hârtiei este necesară 40% mai puţină energie decât energia care este necesară pentru producerea hârtiei din lemn;

Beneficiile de mediu datorită reciclării hârtiei:

– se salvează copaci;

– cantitate de energie şi apă consumate se înjumătăţeşte;

– se produce 70% mai puţină poluare atmosferică;

– se reduc deşeurile care ajung la gropile de gunoi;

– se crează de cinci ori mai multe locuri de muncă;

Care este ciclul reciclării ? 

1. primul pas:  separăm de celelalte gunoaie obiectele şi produsele din hârtie pe care le-am folosit (efectuând sortare la sursă);

2. al doilea pas: autoritatea municipală, voluntarii sau comercianţii privaţi, colectează hârtiile destinate pentru reciclare şi le înaintează companiilor speciale pentru a le prelucra;

3. al treilea pas: alte instituţii cumpără hârtia reciclată şi o utilizează pentru producerea produselor reciclate.

Închiderea ciclului are ca finalitate aparăţia unor noi produse reciclate  care ajung din nou la consumatori.

Ce trebuie să facem pentru o reciclare corectă a hârtiei?  

– să acordăm o mare atenţie procedurilor de colectare şi sortare ale hârtiei, deoarece, chiar un minim de materie străină poate distruge o mare parte a producţiei. De exemplu, dacă nu controlăm şi se foloseşte ca materie primă, un mic procent de hârtie gudronată, atunci toată hârtia produsă va fi plină de puncte negre şi, prin urmare, inadecvată pentru piaţă;

– să participăm activ la sortarea la sursă (şcoală, birou, reşedinţe, tipografii, instituţii, etc.) a diferitelor categorii de hârtie, astfel încât să se realizeze cea mai bună calitate a hârtiilor reciclate. Amestecând toate tipurile de hârtie împreună, se produce o hârtie de calitate inferioară;

– să avem în vedere ca o condiţie prealabilă faptul că pentru a reuşi reciclarea, este obligatorie eliberarea hârtiilor de orice altă materile străină;

– să avem grjă ca primirea şi transportul hârtiei destinată reciclării să fie un lucru relativ uşor, atât pentru noi cât şi pentru persoanele care colectează hârtia.

Ce poţi face pentru reducerea consumului de hârtie?

• Foloseşte ambele părţi ale unei foi de hârtie. Printează pe ambele părţi şi doar dacă ai nevoie. Dacă ai o hârtie printată pe o singura parte, foloseşte-o ca şi ciornă înainte să o dai la reciclat;

• Şcolile şi birourile folosesc cele mai mari cantităţi de hârtie. Câteodată pot fi trimise 3-4 memo-uri pe hârtii separate, fiecare cu câte un paragraf pe foaie, când pot fi incluse toate în aceeaşi scrisoare;

• Când faci o aplicaţie, fie ea şi online, ai opţiunea de a nu bifa căsuţa care spune că nu doreşti să primeşti materiale promoţionale prin poştă;

• Pentru a opri expedierea de materiale gratuite şi broşuri la uşa voastră, lasă un semn pe uşă prin care rogi să nu se lase nimic la uşa sau în cutia poştală;

• Poţi scrie un e-mail sau poţi telefona, în loc să trimiţi o scrisoare şi poţi opta pentru primirea documentelor în forma electronică atunci când ai ocazia;

• Revistele vechi vor fi întotdeauna apreciate în anumite locaţii, cum ar fi spitalele, cabinele dentiştilor, librării sau oricare locaţie cu o sală de aşteptare.

II. STICLA

Fabricarea sticlei este un mestesug vechi, care dateaza de mai bine de 70.000 de ani.

Deoarece sticla nu se descompune în natură, trebuie să o reciclăm.

Modalităţi de reciclare a sticlei:

1. O primă modalitate o constituie reutilizarea sticlei;

2. A doua modalitate se referă la sticlele care nu pot fi refolosite, precum şi la diferite obiecte din sticlă. Acestea se concentrază în diferite containere şi în etapa următoare, se transportă la centrele de concentrare în cadrul cărora se realizează sortarea sticlei, în funcţie de culoare (albă, verde, albastră, maro). În continuare, sticla se sparge în bucăţi mici (cioburi de sticlă) şi se curaţă de substanţe străine (capace, hârtie, plastic, etc.). Materialelele care pot fi magnetizate (cum ar fi de exemplu capacele) sunt îndepărtate cu magneţi puternici. Obiectele uşoare (hârtie, obiecte elastice, etc.) sunt îndepărtate prin suflare de aer pe suprafaţa benzii transportatoare care transportă cioburile de sticlă. Îndepărtarea altor materiale se realizează cu mâna. În continuare sticla este spălată cu apă, pentru a fi îndepărtaţi compuşii organici, în special zaharurile. În cele din urmă, cioburile din sticla sunt conduse în cuptorul de topire pentru a se fabrică din nou sticlă.

În industria sticlei, reciclarea reprezintă partea producerii industriale şi din acest motiv, nu se creează deşeuri solide.

Materiile prime importante ce se pot economisi dacă se reciclează sticla sunt nisipul şi soda.

III. METALELE 

Reciclarea fierului 

Deşeurile din fier care sunt destinate recuperării sau reciclării, provin din trei surse principale :

– instalaţiile industriale mari care lasă multe resturi metalice;

– demolarea clădirilor şi descompunerea echipamentelor care conţin metal;

– colectorii de metale şi fier vechi (persoane fizice) caută resturi de metale în vecinătăţi,  strâng unelte aruncate, maşini de spălat şi maşini de gătit stricate, biciclete defecte şi orice fel de obiecte inutile din fier. Aceşti mici colectori şi reciclanţi îşi vând marfa  către societăţile mari de reciclare sau în târguri.

Recuperarea fierului din deşeuri şi reciclarea acestuia este de o importanţă vitală pentru păstrarea rezervelor planetei noastre şi din acest motiv de la începutul secolului XX s-a configurat o întreagă ramură industrială în special în acest scop. Ne referim la ramura resturilor care alimentează industria siderurgică cu materii prime. Resturile, cu alte cuvinte fierul vechi, care se concentrează, se clasifică şi devine material de prelucrare înainte de a fi distribuit angro, în industria siderurgica şi la turnătoriile pentru reciclare. Instalaţiile industriale de resturi, dotate cu echipament modern,  dipsun de foarfece hidraulice, maşini de spargere şi de topire, care taie, rup şi eventual transformă metalele în “bile” înainte de fi returnate instalaţiilor industriale de siderurgie.

Prelucrarea fierului prezintă avantaje economice şi de mediu foarte importante:

– economisire de apă şi de energie;

– se păstrează rezervele de minereuri ale planetei;

– se reduce poluarea atmosferică.

De exemplu, reciclarea a 40 de kilograme de fier sau oţel de la cutiile de răcoritoare economiseşte:

– 144 Kwh de energie electrică;

– 20.630 kilograme de cărbune;

– 36.675 kilograme de fier;

– 1.768 kilograme de calcar.

În prezent, la nivel mondial, siderurgia acoperă aproximativ 50% din nevoile proprii privind fierul, din resturi şi deşeuri metalice. Cu toate acestea domeniul de aplicare pentru o reciclare mai eficientă este enorm în foarte multe ţări.

Reciclarea aluminiului 

Pentru reciclarea unei tone de aluminiu :

– reducem volumul gunoaielor;

– economisim 95% din energia necesară pentru producerea acestuia din materie prima pură;

– economisim 4 tone de bauxită;

– economisim 500 kilograme de sodă;

– economisim 100 kilograme de calcar;

– economisim 700 kilograme petrol;

– economisim 35 kilograme de fluorură de aluminiu.

De asemenea reciclarea are şi beneficii economice:

– fiecare cutie din aluminiu are o valoare monetară. Atunci când aruncăm o cutie este ca şi cum am spune că aruncăm bani. Participând la reciclare, câştigăm aceşti bani care se vor folosi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii noastre;

– pentru producerea primară a unui kilogram de aluminiu din bauxită (care corespunde pentru 65 de cutii) este necesară o energie de 19 K, energia necesară pentru ca un televizor să funcţioneze 205 ore. Pentru aceeaşi cantitate este necesar un consum de 0,9 KW, însemnând 5% din energia iniţială. Cu alte cuvinte economisim energie de 195 de ore !!!;

– 1 cutie de aluminiu care este reciclată, economiseşte energia pentru funcţionarea unui televizor timp de 3 ore.

 IV. RECICLAREA PLASTICULUI

Reciclarea joacă un rol important în gestionarea plasticelor însă nu poate aborda totalul de materiale de ambalaj deoarece:

–    colectarea deşeurilor plastice este o problemă;

–      pe parcursul reciclării, minim  15% din plastice rămâne ca deşeu datorită substanţelor pe care le conţin plasticele;

–      prin reciclare nu rezolvăm problema de poluare, doar o facem mai lentă;

–      nu se poate realiza reciclarea dacă nu a existat o sortare prealabilă a diferitelor tipuri de plastic;

În urmă sortării, plasticele pot fi valorificate:

–      pentru fabricarea produselor cu proprietăţi similare cu materiile virgine şi a produselor cu proprietăţi mai inferioare decât materialele virgine;

–      ca şi combustibili pentru producerea căldurii;

–      pentru producerea compuşilor organici, cu piroliză şi reciclare chimică;

–      pentru îmbunătăţirea solului în exploatările agricole;

Avantajele reciclării plasticului sunt multe: 

– economisirea combustibililor minerali non-regenerabili şi a energiei;

– reducerea cantităţii de resturi solide care ajung la gropile de gunoi;

– reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NO) şi dioxid de sulf (SO2);

Atunci când fabricăm sacoşe de plastic reciclat, avem următoarele avantaje privind mediul:

– reducem consumul de energie cu două terimi;

– reducem emisiile de substanţe toxice şi a gazelor periculoase;

– reducem utilizarea apei cu aproximativ 90%;

– reducem emisiile de dioxid de carbon aproximativ de două ori şi jumătate.

Pentru fiecare tonă de polietilen reciclat se economisesc 1.8 de tone de petrol, în timp ce reciclarea unei sticle din plastic economiseşte energie pentru a se aprinde un bec de 60 V pentru 6 ore !!!

În  prezent ştiinţa a oferit soluţia aferentă problemei poluării, provocată de plastice, ne referim la plasticele foto-biodegradabile care au următoarele avantaje:

– se degradează în orice spaţiu interior sau exterior;

– se pot programa pentru durata lor de viaţă;

– sunt mai rezistente, mai convenabile de utilizat şi mai ieftine;

– sunt mai subţiri şi necesită mai puţină materie primă pentru producerea acestora;

– pot fi reciclabile şi compostabile;

– este necesară mai puţină energie pentru a se fabrica şi transporta;

– sunt sigure pentru contactul direct cu alimentele şi sunt materiale ideale pentru ambalarea alimentelor  congelate.

Sfaturi utile privind eliminarea volumului de deşeuri prin reutilizare, refolosire şi reciclare

 

Reciclarea a devenit mult mai uşoară mulţumită iniţiativelor guvernelor europene de stimulare a reciclării. Învăţaţi noi modalităţi facile de a elimina deşeurile, precum şi de a alege produse şi ambalaje cu un impact redus asupra mediului, precum:

– Puneţi sticlele folosite în cutia de sticle şi sortaţi hârtia, cartonul, plasticul şi conservele de restul deşeurilor. Reciclarea unei conserve de aluminiu economiseşte 90% din energia necesară producerii unei conserve noi – 9 kg de emisii de CO₂ pentru fiecare kilogram de aluminiu! Prin reciclarea unui kilogram de plastic, se economiseşte 1,5 kg de CO₂; pentru un kilogram de sticlă se evită emiterea a 300 gr de CO₂, iar reciclarea unui kilogram de hârtie, în loc de eliminarea la o groapă de gunoi, scuteşte 900 gr de emisii de CO₂ şi de metan.

– Reduceţi deşeurile. Multe din produsele pe care le cumpărăm generează, într-un fel sau altul, gaze cu efect de seră, pe durata producţiei sau a distribuţie lor. De exemplu, dacă folosiţi o cutie de alimente refolosibilă, în locul uneia de unică folosinţă, economisiţi energia necesară producerii unei noi cutii de alimente.

– Refolosiţi pungile pentru cumpărături. Când mergeţi la cumpărături, utilizaţi pungile refolosibile în loc de a lua o nouă pungă la fiecare magazin. Astfel, puteţi economisi energie şi puteţi reduce cantitatea de deşeuri. Deşeurile nu numai că elimină CO₂ şi metan în atmosferă, ci şi poluează aerul, pânza freatică şi solul.

– Alegeţi produsele fără ambalaje inutile şi cumpăraţi rezerve acolo unde se poate, veţi reduce producţia de deşeuri şi consumul de energie! Cumpăraţi inteligent: o sticlă de 1,5 l are nevoie de mai puţină energie şi produce mai puţine deşeuri decât trei sticle de 0,5 l.

– Reciclaţi deşeurile organice. Gropile de gunoi sunt responsabile pentru 3% de emisii de gaze cu efect de seră în UE, datorită metanului eliberat prin descompunerea deşeurilor biodegradabile. Puteţi evita această problemă prin reciclarea sau compostarea deşeurilor organice, dacă aveţi o grădină! Aveţi grijă să realizaţi corect compostarea, deoarece deşeurile organice se descompun în prezenţa unei cantităţi suficiente de oxigen, altfel compostarea va cauza emisii de metan şi un miros insuportabil.

– Cumpăraţi un pom de Crăciun „reciclabil”! Dacă v-aţi decis să cumpăraţi un pom de Crăciun, alegeţi unul cu rădăcini pentru a-l putea uda. Astfel, după sărbători, îl puteţi planta în grădină. Dacă achiziţionaţi un brad tăiat, reciclaţi-l apelând la autorităţile locale, care îl vor colecta.

– Spuneţi nu prosoapelor de hârtie! Un mop sau un burete va reuşi chiar mai bine să cureţe materialele vărsate, aşa că de ce aţi mai irosi hârtie? Reduceţi consumul de hârtie şi veţi salva copacii.

– Spuneţi nu pungilor de plastic sau de hârtie! Pungile de plastic, pe care dumneavoastră le folosiţi doar câteva minute, au nevoie de 15 până la 1 000 de ani pentru a se degrada. Nu folosiţi o pungă nouă de fiecare dată când mergeţi la cumpărături. Procuraţi-vă o plasă modernă reutilizabilă sau una de bumbac şi eliminaţi pungile de plastic sau de hârtie.

– Nu aruncaţi gunoiul la întâmplare! Evitaţi să aruncaţi deşeurile pe stradă, în natură sau mai ales în rigole. Aceste deşeuri pot ajunge în sistemul de tratare a apei şi pot suprasolicita procesul de decontaminare. Folosiţi recipientele de colectare a deşeurilor din oraş. Acestea se găsesc pretutindeni şi au fost amplasate în acest scop.

– Aveţi nevoie de ochelari noi? Aproximativ 10 milioane de perechi de ochelari utilizabili sunt aruncaţi în fiecare an în Europa şi în America de Nord. Aceştia pot fi folosiţi pentru a ajuta persoanele din ţările în curs de dezvoltare, care nu îşi pot permite ochelari noi. Majoritatea opticienilor au deschis puncte de colectare a ochelarilor vechi; prin urmare, şi dumneavoastră îi puteţi dona pentru a fi reutilizaţi.

– Când vine momentul să vă schimbaţi bateria auto, reciclaţi-o pe cea veche. Solicitaţi sfatul autorităţilor locale. Acestea v-ar putea recomanda un spaţiu special de depozitare sau un garaj care le colectează în vederea reciclării şi a eliminării corespunzătoare.

– Donaţi-vă hainele vechi societăţilor de caritate sau programelor de colectare. Articolele din vechea garderobă pot fi reutilizate fie ca haine de mâna a doua, fie destrămate şi reciclate ca materie primă pentru textile şi materiale de ambalare. Astfel, veţi economisi energie preţioasă şi resurse naturale a căror cantitate este limitată.

– Eliminaţi deşeurile cu grijă! Duceţi deşeurile electronice la un punct local de colectare sau înapoiaţi-le comerciantului pentru a putea fi tratate sau reciclate corespunzător. Aparatele electronice şi electrice conţin multe substanţe toxice. Începând de la jumătatea anului 2005, toate statele membre UE sunt obligate să elaboreze sisteme de reciclare a acestor deşeuri.

– Imprimaţi mai puţin! La birou, încurajaţi-vă colegii să utilizeze ambele părţi ale colii de hârtie şi să imprime mai puţin, arhivându-şi e-mailurile şi anexele lor. De asemenea, puteţi încerca să comunicaţi fără ajutorul hârtiei. Unele studii arată o creştere de 20% pe an a consumului de hârtie folosită în activităţile de birou, tehnologia web încurajând, de fapt, creşterea numărului de documente imprimate. Fiecare lucrător foloseşte, în medie, aproximativ 50 de coli A4 pe zi. Trebuie neapărat să imprimaţi?

– Refolosiţi hârtia! În loc să folosiţi o nouă coală de hârtie pe post de ciornă, întoarceţi pe partea cealaltă o coală deja folosită şi scrieţi pe ea. Folosiţi produse fabricate din hârtie reciclată. Nu uitaţi! Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci, în comparaţie cu hârtia fabricată din materiale neexploatate.

– Înainte de a imprima un document sau un e-mail, gândiţi-vă bine dacă într-adevăr aveţi nevoie de varianta imprimată. Un cetăţean european utilizează aproximativ 20 kg de hârtie în fiecare lună!

– Cât de des admiraţi albumele de familie? În loc să vă imprimaţi toate fotografiile digitale, arhivaţi-le în calculatorul dumneavoastră şi trimiteţi-le celor dragi prin e-mail.

– Primiţi acasă materiale publicitare tipărite? Puteţi renunţa destul de simplu la aceste servicii trimiţând o scrisoare, o carte poştală, un e-mail sau bifând o căsuţă pe un formular. Acest lucru poate salva mulţi copaci şi poate economisi multă apă în fiecare an. De asemenea, puteţi plasa un aviz pe cutia poştală, prin care să solicitaţi suprimarea acestor servicii: „Fără publicitate, vă rog”.

– Plătiţi-vă facturile pe internet! Eliminaţi şirul documentelor de hârtie şi economisiţi energia necesară pentru a transporta facturile în format pe hârtie.

– Semnaţi-vă e-mailurile cu stil. Adăugând în e-mail o frază scurtă – „Aveţi grijă de planeta noastră şi imprimaţi acest e-mail doar dacă este necesar” – veţi face cunoscut mesajul ecologic şi veţi ajuta la salvarea copacilor!

– Luaţi-vă o cană! Achiziţionaţi-vă propria cană de cafea pentru birou în loc să utilizaţi pahare de unică folosinţă de plastic sau de hârtie. Dacă beţi două cafele pe zi, aţi economisi aproximativ 400 de pahare de plastic pe an.

– Reduceţi poluarea aerului prin reciclarea deşeurilor. Prin reciclarea sticlei, a hârtiei, a bateriilor, a uleiului de motor şi a cutiilor de aluminiu, aceste materiale pot fi refolosite şi veţi reduce volumul de deşeuri incinerate cu până la 70%.

– Nu lăsaţi nimic în urmă, mai ales gunoi. Dacă atunci când sunteţi într-o drumeţie daţi peste ceva lăsat în urmă de alţii, acţionaţi în mod responsabil şi adunaţi ce aţi găsit.

– Anumite produse din celuloză sunt nereciclabile (cum ar fi şerveţelele, şervetele şi cartoanele pentru ouă). Ele pot fi adăugate la compostul dumneavoastră, fibrele acestora vor aera compostul şi vor ajuta organismele care favorizează descompunerea.

– Ajutaţi la curăţarea împrejurimilor dumneavoastră. În fiecare an de Ziua Mondială a Mediului (5 iunie), şcolile şi organizaţiile de mediu din lume organizează operaţiuni de curăţenie. Alăturaţi-vă unei astfel de acţiuni! Pe lângă faptul că veţi înfrumuseţa peisajul din cartierul dumneavoastră, veţi învăţa mai multe despre animalele şi plantele care locuiesc prin zonă.

– Nu risipiţi şerveţele de unică folosinţă care se dau gratuit! În loc să ne umplem mâinile, unul sau două ar trebui să fie mai mult decât suficient. Fiţi rezonabili şi copacii vă vor mulţumi pentru aceasta!

– Căutaţi să achiziţionaţi o imprimantă nouă? Când cumpăraţi o nouă imprimantă, luaţi în calcul una care să permită reumplerea cartuşelor de cerneală cu kituri reîncărcabile. Aceasta este foarte eficientă, economică şi ecologică. Dacă această opţiune nu este aplicabilă pentru imprimanta dumneavoastră, nu uitaţi să vă reciclaţi cartuşele uzate returnându-le la magazinul de unde cumpăraţi altele noi.

* Este nevoie de 1,5 litri de ulei pentru a face un cartuş de imprimantă;
* Aproximativ 17 milioane cartuşe laser de imprimantă au fost reciclate în Europa în 2002, însemnând 6 milioane de litri de ulei virgin salvat, suficient pentru a umple 3 bazine olimpice;
* Cerneala de imprimantă costă mai mult decât combustibilul pentru navele spaţiale sau şampania veche;
* Aproximativ 1,3 milioane cartuşe sunt fabricate în Europa în fiecare lună. Acestea puse cap la cap se întind de până la 5 ori distanţa de la la cea mai mare adancime a oceanului până la suprafaţă şi înapoi.

– Investiţi în baterii reîncărcabile în loc de a cumpăra baterii de unică folosinţă. Veţi economisi bani pe termen lung. De asemenea, puteţi cumpăra încărcătoare solare dacă doriţi să reduceţi şi mai mult impactul dumneavoastră asupra mediului.

– Spuneţi nu produselor de unică folosinţă! Folosim un număr din ce în ce mai mare de produse de unică folosinţă, precum aparate de ras din plastic, pahare de plastic, şervete de hârtie, lavete, scutece, pungi de plastic, batiste de hârtie şi chiar aparate foto de unică folosinţă, acestea fiind doar câteva exemple. Pe lângă faptul că acestea costă mai mult, de regulă, pe termen lung, ele presupun un consum mai mare de resurse şi energie decât produsele alternative care pot fi refolosite.

– Închideţi circuitul! Cumpăraţi produse fabricate din materiale reciclate. Cine altcineva ar cumpăra toate produsele fabricate din materialele pe care le aruncaţi în containerele de reciclare?

– Cumpăraţi muzică online! Veţi scuti un drum până la magazinul de muzică şi veţi reduce, de asemenea, utilizarea de CD-uri, cutii de plastic, ambalaje şi transport, ca să nu mai vorbim de bani.

– Cumpăraţi ceea ce vă trebuie, nu ceea ce doriţi! Dacă toată lumea de pe planetă ar trăi în stil european, am avea nevoie de trei planete pentru a asigura toate resursele. Nu cădeţi în capcana maniei consumului şi faceţi o listă de cumpărături cu lucrurile de care aveţi nevoie, în loc să alegeţi lucruri inutile de care credeţi că aveţi nevoie. Veţi economisi,în acelaşi timp, şi nişte bani.

– Modernizaţi-vă computerul! Adăugaţi de memorie suplimentar. Astfel, durata de viaţă a computerelor a fost prelungită cu încă doi ani şi s-au evitat numeroase deşeuri electronice.

– Eliminaţi deşeurile medicale în mod corespunzător! Rampele de gunoi sau sistemele de canalizare nu sunt potrivite pentru medicamentele vechi. În schimb, aruncaţi-le la centrele de eliminare prevăzute în acest scop sau duceţi-le înapoi la farmacistul/farmacista dumneavoastră.

– Aruncaţi deşeurile voluminoase corespunzător. Când doriţi să vă debarasaţi de deşeuri de dimensiuni mari, duceţi-le la un centru de depozitare sau contactaţi o companie specială care să vină să le ridice. Profesioniştii vor separa şi eventual vor recicla deşeurile dumneavoastră. Unele produse, între care frigidere şi alte aparate electrocasnice, trebuie reciclate în mod adecvat pentru a nu polua mediul înconjurător. De asemenea, puteţi utiliza internetul sau ziarele pentru a vinde bunuri care mai au încă o oarecare valoare.

– Eliminaţi materialele toxice în mod corespunzător! Cel mai bun mod de a arunca vopseaua este de a o preda centrului dumneavoastră local specializat de reciclare a deşeurilor. Dacă nu aveţi acces la unul dintre aceste centre, lăsaţi vopseaua să se usuce complet, adăugând rumeguş sau nisip absorbant, după caz, înainte de a o depune în lada de gunoi. Nu o aruncaţi în orificiile de scurgere, deoarece este toxică şi afectează procesele staţiilor de tratare a apei.

– Nu uitaţi să reciclaţi ce nu vă mai trebuie. Deşeurile noastre pot produce lumină, electricitate, căldură şi chiar locuri de muncă!

– Reciclaţi hârtia deoarece:

* Pentru fabricarea unei tone de hârtie obişnuite se folosesc între 2 si 3,5 tone de lemn, adică sunt taiaţi aproximativ 20 de copaci. Din fibrele de celuloză din lemn, rezultate dintr-un proces de fierbere chimică, se obţine hârtia. Prin reciclarea unei tone de hârtie sunt salvaţi 17 copaci;
* O tonă de hârtie reciclată economiseşte 4102 kwh şi 26.000 litri de apă şi elimină 27 kg noxe mai puţin în atmosferă;
* Hârtia ar fi mult mai scumpă dacă aceasta nu ar fi colectată şi reprelucrată;
* O tonă de chips-uri din cartofi alcatuieşte 12 000 de pungi de chips-uri, ceea ce înseamnă 12 000 de pungi goale de aruncat la gunoi;
* La reciclarea hârtiei se foloseşte mai puţină energie şi apă decât la fabricarea hârtiei din arbori;
* Poluarea atmosferică este redusă cu 75% pentru fiecare tonă de hartie produsă din hârtie reciclabilă şi nu din lemn;
* Nivelurile de reciclare a hârtiei şi cartonului în statele membre UE variază de la 28% până la 53%;
* Reciclând hârtia salvăm pădurea… iar pentru fiecare tonă de hârtie reciclată se economisesc 30.000 litri apă, consumul de energie este redus cu aprox 25% iar poluarea atmosferică cu 80%, motiv pentru care reciclarea hârtiei şi a cartonului este foarte importantă;
* Scopurile în care este folosită hârtia sunt urmatoarele: 48% din consumul total de hârtie pentru ambalaje; 30% pentru tipărit şi scris; 12% în presă; 6% în igiena şi menaj;
* În urma activităţilor umane rezultă o cantitate enormă de deşeuri, din care 40% sunt doar deşeuri de hârtie. Toată această cantitate de deşeuri de hârtie poate fi reutilizată/reciclată pentru producerea altor produse din hârtie;
* Efectele dezvoltarii industriei celulozei si hârtiei sunt dezastroase asupra mediului înconjurator prin defrişări, poluarea aerului prin fabricile de celuloză, şi incineratoarele de deşeuri. În ceea ce priveşte defrişarea, lumea pierde în prezent peste 14 milioane de hectare de pădure în fiecare an, o suprafaţă mai mare decât Grecia, alte zone imense fiind afectate de efectele secundare ale defrişării: fragmentarea şi degradarea solului, alunecările de teren, dispariţia speciilor exotice şi poluarea;
* În medie un funcţionar obişnuit aruncă la gunoi 55-70 de kg de hârtie pe an;
* 4 milioane de tone de hârtie e destulă cât să se construiască un zid de hârtie înalt de 4 metri de la New York până în California.

– Reciclaţi aluminiul deoarece: o cutie de aluminiu dispare natural în 100 de ani; 1 kg de aluminiu reciclat salvează 8 kg de bauxită , 4 kg de chimicale şi 14 kwh de electricitate; folia de aluminiu reciclată este folosită pentru a face componente pentru maşini noi. Cutiile şi foliile de aluminiu reprezintă cam 2% din deşeurile domestice ca volum, dar aproape 25% din deşeurile reciclabile.

– Reciclaţi plasticul:

* Sticlele de plastic nu se biodegradează complet niciodată; se descompun în granule care sunt mâncate de diverse vietăţi ca peşti, păsări sau viermi, şi rămân în stomacul lor până mor;
* O tonă de plastic înseamnă 20.000 de sticle de 2 litri sau 120.000 de pungi;
* Pungile de plastic dispar în aproape 30 de ani;
* Plasticul reprezintă 11% din totalul deşeurilor domestice.

– Reciclaţi sticla:

* Cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime;
* Cioburile de sticlă se folosesc integral în fabricaţie, în industria sticlăriei;
* Sticla are nevoie de 1.000.000 de ani pentru a se descompune în bucaţele mici;
* Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisesc 1,2 tone de materii prime (sodă, nisip, feldspat);
* Sticla poate fi reciclată la nesfârşit fără să işi piardă din calităţi.

– Reutilizaţi hârtia de împachetat cadouri deoarece se foloseşte în cantităţi mari şi sfârşeşte la gunoi. Legaţi cadourile cu panglici sau rafie în loc de scotch şi nu numai ca vor arăta mai cool, dar nici hârtia nu va păţi nimic până data viitoare!

– Încurajati angajaţii să folosească propriile tacâmuri pentru masa de prânz şi să nu le folosească pe cele din plastic. Asiguraţi-le apa potabilă filtrată, pentru reducerea consumului de apă îmbuteliată şi astfel reduceţi consumul de PET-uri.

– Păstraţi resturile de la fructe, legume şi zaţul de la cafea într-un recipient pentru a obţine compost. Acesta poate fi folosit în grădina proprie, iar rezultatul va fi o recoltă mai bogată, crearea unui sol fertil, dar şi economisirea spaţiului din gropile de gunoi.

– Folosiţi-vă imaginaţia şi creaţi ghivece din ambalaje. Acestea pot fi decorate cu resturi de materiale sau chiar pictate. O altă variantă prietenoasă cu mediul o reprezintă şi ghivecele realizate din plastic reciclat.

– Eliminaţi deşeurile, nu le aruncaţi în orificiile de scurgere! Orice aruncaţi în orificiile de scurgere, chiuvetă sau toaletă poate să ajungă în cele din urmă în râurile noastre sau în mare! Nu eliminaţi niciodată lichidele precum uleiurile, grăsimea sau lichidele periculoase, precum diluanţii sau vopseaua nefolosită – aruncându-le în orificiile de scurgere. În schimb, adunaţi-le într-o cutie şi eliminaţi-le împreună cu celelalte deşeuri. Păstraţi-le pe toate în ambalajele lor individuale pentru a evita posibilele reacţii chimice. Acest lucru va uşura, de asemenea, identificarea acestora în timpul colectării deşeurilor. Dacă este cazul, duceţi-le la punctul de colectare din comunitatea dumneavoastră.

– Cumpăraţi produse proaspete cultivate local fie direct de la fermier, fie de pe o piaţă locală de fructe şi legume. Alimentele de sezon sunt bune pentru dumneavoastră şi pentru mediu. Reducerea numărului de kilometri parcurşi de alimentele pe care le consumaţi şi evitarea ambalajelor reduc poluarea şi deşeurile.

– Investiţi într-o cutie pentru prânz. Dacă este necesar, folosiţi folii de plastic adezive şi hârtie decât folie de aluminiu, atunci când vă pregătiţi prânzul. Reducând cantitatea de materiale pe care le folosiţi, veţi reduce cantitatea de gunoi pe care îl aruncaţi, iar acest lucru este benefic pentru mediul înconjurător!

– Trebuie să îndepărtaţi depuneri de calcar? În locul produselor chimice, încercaţi să folosiţi oţet pentru îndepărtarea depunerilor de calcar de pe faianţă, robinete, vase şi fiare de călcat şi astfel reduceţi volumul de deşeuri de ambalaje.

– Aveţi scurgeri de ulei? Ştiaţi că cea mai mare parte a poluării cu petrol din oceanele noastre este rezultatul activităţii umane de pe uscat şi nu al deversărilor petrolierelor? Dacă observaţi scurgeri de ulei de la maşina dumneavoastră, reparaţi problema imediat! Nu aruncaţi niciodată uleiul uzat într-un canal de colectare a apelor pluviale.

– Menţineţi-vă anvelopele umflate în mod corespunzător. Acest lucru va reduce uzura anvelopelor şi le va mări longevitatea, ajutându-vă astfel să economisiţi bani şi să eliminaţi volumul deşeurilor. De asemenea, se economisesc materii prime preţioase: este nevoie de 27 de litri de ţiţei pentru a produce o nouă anvelopă. Anvelopele umflate insuficient măresc, de asemenea, consumul de combustibil cu până la 10%. Verificaţi-vă anvelopele cel puţin o dată pe lună. Durează doar câteva minute.

– Cumparati jucării fără PVC, un material care elimină toxine în mediul înconjurător pe tot parcursul ciclului său de viaţă. Când cumparaţi o jucărie, gandiţi-vă şi la longevitatea ei. În loc de jucării ieftine din plastic, alegeţi obiecte din lemn, care vor rezista generaţii de-a rândul şi astfel eliminaţi din deşeuri.

– Stochează on-line manualele şi documentele firmei. Nu printa ghiduri uriaşe pentru anagajaţi. Lasă-le posibilitatea de a accesa documente PDF după bunul plac şi astfel reduci consumul de hârtie care într-un final va fi deşeu.

– Cumpără legume şi fructe neambalate din cea mai apropiată piaţă sau de la magazinele care comercializează şi produse eco şi astfel reduci volumul deşeurilor din hârtie şi plastic.

– Înlocuieşte felicitările din hârtie cu felicitări din hârtie reciclată (felicitări făcute manual)  sau trimite felicitări electronice.

– Foloseşte o cameră foto digitală în locul uneia care necesită film. Aproximativ 686 de milioane de role de film sunt procesate în fiecare an, iar soluţiile folosite pentru printarea fotografiilor pe hârtie conţin chimicale periculoase, care necesită tratament special.

– Reciclaţi telefoanele mobile deoarece anumite telefoane mobile şi accesoriile lor conţin unele dintre cele mai periculoase substanţe cunoscute de om.

– Preferaţi produsele electronice din materiale netoxice! Multe produse electronice conţin substanţe chimice toxice, care dăunează mediului atunci când sunt îndepărtate. Înainte de a achiziţiona un nou aparat electronic, identificaţi acele companii care oferă produse ce nu conţin substanţe toxice vizitând următorul site web al UE: http://www.eco-label.com.

– Cumpăraţi produse en-gros! La locul de muncă, sugeraţi înlocuirea pungilor individuale de cafea, zahăr, frişcă şi ceai cu recipiente mai mari, pentru uzul tuturor. Acestea sunt mai puţin costisitoare şi veţi reduce cantitatea de deşeuri.

– Utilizaţi o ludotecă şi, dacă nu există în cartierul dumneavoastră, înfiinţaţi una! În loc să cumpăraţi jucării noi, înfiinţaţi o ludotecă împreună cu prietenii dumneavoastră şi faceţi schimb cu aceştia de jucării. Varietatea jucăriilor îi va amuza pe copii, acestea putând fi reutilizate, reducând astfel impactul negativ asupra mediului.

Surse:

http://ec.europa.eu/clima/sites/campaign/control/recycle_ro.htm

http://www.eea.europa.eu/ro/green-tips

http://www.green-report.ro/ecopractic/eco-sfaturi

http://www.ecosistemrecycling.ro/utile/stiati-ca.html

http://roma-re.ro